Archive for Iulie, 2009

Cu sau fara stil

Imi plac papusile de portelan pe care le-a cumparat mama impreuna cu nu-stiu-ce revista. Sunt imbracare in haine de epoca si au un farmec desuet si imposibil de negat.

Cred ca erau interesante tare vremurile alea in care atractia unei femei pornea din privire, expresia fete, jocuri subtile de cuvinte….. O privire aruncata rapid pe sub gene, ca din intamplare, sau o suvita scapata din coc si incretita usor de vant deveneau „fierbinti”, si asta mi se pare cu atat mai frumos in zilele calduroase din verile timpurilor noastre. Asa, prin comparatie .  Priviri galese sau ingenue versus uitaturi adormite sau impertinente. Conversatie subtila si inteligenta versus vulgaritate si prost gust. Rochii care fosneau a secrete fata de fuste transparente in spatele carora nu s-ar putea ascunde niciodata nimic.

Azi am vazut ( a nu stiu cata oara in ultima saptamana) o fata a carei fusta era de-a dreptul inutila. Nu fac pe virtuoasa, nu sunt ca o baba care isi pune palma peste gura si spune „vaaaiii, maica!!” . Insa pentru mine acest soi de expunere este vulgar , sau in cel mai bun caz jenant.  Si imi „desenez” in minte tipul barbatului care ar putea fi atras de asa ceva. E acolo, la butica, bea pe fuga cafeaua in pahar de plastic, fumeaza, scuipa seminte si rade zgomotos cu alti cativa asemenea lui. Si imi displace.

Accept ca as fi total aiurea daca as pretinde ca lumea asta sa fie facuta dupa gusturile mele. De asta ma gandesc serios la propria mea planeta. Este ideea Danielei, si mi se pare din ce in ce mai atractiva 🙂

Poate ma tranform (asa, ca simplu joc, ca o mistificare care sa-mi aduca  pentru scurt timp bucuria de a fi fost , chiar si doar mental,  ACOLO) in Mica Printesa, si imi colorez planeta dupa cum am eu chef.

Comments (7) »

Ce imi place martea asta

  • Desi azi-noapte am visat ca ma tunsesem scurt si sufeream (am o fixatie pentru parul lung) , desi sentimentul de neplacere a persistat si cand m-am trezit, s-a intamplat totusi minunea de a ma fi trezit odihnita;
  • Am  fost asa de bine orientata in timp ( corporate, sic! ) azi dimineata incat mi-am permis sa ma pregatesc pentru plecare usor, pe indelete, si nu pe fuga cum se intampla de multe ori. Am avut chiar si timp sa-mi vopsesc unghiile !
  • Traiesc un grozav sentiment de vacanta ; probabil e dat de plecarea in week-end cu o parte din prieteni la munte.
  • Inca ma mai bucur de amintirea si trairile zilei de ieri, o zi foarte pe gustul meu 🙂
  • Greu de explicat mi se pare starea de BINE data de faptul de a fi imbracat o rochie frumoasa de tot.  Sau ma rog, as putea explica dar o las asa in aer, pour les connaisseurs 😉

 

Martea de azi abia a inceput. Sper sa pot completa lista si cu alte buline care pentru mine sa insemne „wow ….  ce zi draguta!” 🙂

Comments (8) »

E, asa da!

Dupa indelungi cautari, dupa incercari si esecuri, dupa rasturnarea unei convingeri pe care o credeam ferma ….. s-a intamplat. L-am gasit. Era acolo, ma astepta.

Cel mai dulce si zemos si parfumat pepene galben a  fost achizitionat astazi, la intorcerea de la Varbilau, de la o tanti tiganca de pe langa Plopeni. Convingerea care mi s-a rasturnat se referea la forma pepenelui galben, despre care eu stiam ca trebuie sa fie sferica intru un pepene zemos. Well….. am cumparat cel mai minge-de-rugby shaped pepene galben, si este excelent.

Asta doream sa va spun 🙂

Comments (2) »

De-ale Biancai

In curte la Alina si Cata Bia si Miruna se joaca de-a diverse. Bianca anunta: ” Gata, am facut o HOTARATZIE”.

Mie mi-e clar, ca e copilul meu. Asa ca va las sa ghiciti. E simplu 🙂

Comments (2) »

Acum 8 ani pe vremea asta

Stiu perfect ca era sambata. Cred ca la ora asta (7.30) eram deja la tanti coafeza , ca primul eveniment urma sa se intample devreme. Ca sa am timp destul sa ma pregatesc pentru al doilea, ala cu rochie alba (frumusica rau, lunga, evazata si cu margarete facute de mama si cusute dragalas pe ici pe colo), biserica si invitati.

A fost dragut, am dansat intr-una, nu am mancat aproape nimic (mi-e groaza sa ma gandesc cate kilograme aveam atunci, ma mir ca nu m-am prabusit din senin nici macar o data!!! ), m-am bucurat ca „masa, dansul si felicitarile” au avut loc indoors (ca ne-a plouat aproape toata noaptea).

……….cam asta 🙂

Comments (15) »

Feluri de uratenie

Ce inseamna urat …. cred ca e greu de stabilit. Ma indoiesc de faptul ca uratenia face parte dintre adevarurile „general valabile”, dintre insusirile valorizate in mod unitar de toata lumea. Nu am pretentia de a stabili ce e urat pentru unii si altii, si sincer …. nici nu ma intereseaza. Ma concentrez asupra a ceea ce inseamna URAT pentru mine, si chiar si asta numai in anumite acceptiuni.

Mi se par urate persoanele „acre”. Persoanele pe care cu greu le „misca” ceva, si carora le dai „buna-ziua” cam pe fuga, de teama sa nu te contaminezi.

Mi se mai par urati de tot suparaciosii. Oamenii carora nu stii cum sa le vorbesti, cu care calci ca pe oua, masurandu-ti cuvintele ca sa nu cumva sa se sparga ceva prin ei.  

Urati mai sunt, pentru mine, si cei teribil de inconstanti. Si nu ma refer aici la inconstanta aia din care rezulta creativitate, ci la inconstanta trairilor si reactiilor. Din cate am apucat eu sa vad pana acum, oamenii din categoria asta se potrivesc si intr-uan din cele doua de mai sus. Sau in ambele.

Tot la capitolol „urati” ii includ si pe cei care nu stiu sa „treaca peste” o suparare pe care , voit sau nu, le-ai produs-o. Orice le-ai spune dupa aceea, oricum ai incerca sa relationezi cu ei ii simti mereu in garda, sarind de 10 metri la fiecare cuvintel de-al tau.

Hm …. Se pare ca uratii din categoriile mele descrise mai sus se cam amesteca. Firesc, probabil 🙂

Comments (2) »

Leapsa cu autoportret

(preluata de la bunul meu Dan, care ma pune sa ma caracterizez dupa cum mi-o cer cuvintele bolduite)

Sunt un mic curcubeu;

As vrea sa inving teama fata de culoare a unor persoane care imi sunt dragi;

Pastrez cu drag amintiri frumoase;

Mi-as dori sa stiu sa ii invat pe intoleranti despre toleranta;

Nu imi place intunericul, in niciunul din sensurile pe care i le dau eu;

Ma tem de bariere si spatii inchise. Si ca atare de drumuri inchise, oameni inchisi…. si tot asa;

Aud uneori doar ce imi convine. Alteori doar ce nu-mi. Pe total sunt o persana cu auz echilibrat 😀 ;

Imi pare rau cand ii ranesc pe ceilalti;

Imi plac povestile si realitatile inventate;

Nu sunt perfecta, desi ASA PAR 😀 ;

Cant fals, dar cand o fac ma simt bine. Imi plac cantecelele copiilor cantate adultilor. Unora anume (da, da, stiu ca zambesti acum , si asta ma bucura tare-tare);

Niciodata e ceva in care nu stiu daca sa cred sau nu;

Rar nu-mi gasesc cuvintele;

Plang cand doare;

Nu sunt …………. e, ba sigur ca sunt!

Sunt confuza ocazional, dar cred ca si de aici se poate iti ceva creativitate in culori;

Am nevoie de libertate si variatie;

Ar trebui sa ne respectam mai mult unii pe altii;

Sunt ceea ce sunt. Cu putin noroc maine voi fi mai mult (in sensul de mai bun).

 

Predau cu gratia-mi caracteristica aceasta leapsa oricui ma citeste si vrea sa se descrie in felul asta.

Cristi dear, sa faci bine sa vrei, ca altfel ajung la Hong-Kong mai repede decat am stabilit. Cu ganduri razboinice. 🙂

Comments (17) »