Cu aroma de nisip

Stiu ca e mai mult de jumatate de an pana la vara, stiu ca framantarea si dorul asta suna a inadaptare, dar sa dea naiba daca imi pasa. Atat de mult mi-as dori sa fiu in 2 Mai acum incat azi dimineata pot sa jur ca imi mirosea pielea a nisipul de-acolo. Atata pace imi inspira locul ala, atata impacare, atat de eu ma simt acolo incat aici, intre betoane si aglomeratie si reguli, nu reusesc sa imi gasesc linistea. Sunt stresata si (nu) stiu de ce, sunt nemultumita si (nu) stiu de ce, sunt parca pierduta si sufocata.

Din ce in ce mai mult simt in ultima vreme nevoia de aer, din ce in ce mai chinuitoare e dorinta de a fugi. Nu mai vreau reguli, nu mai vreau inchistare, nu mai vreau stres si trebuie si socoteli si zbateri.

Cred ca trec prin cel mai puternic de pana acum episod din daca nu esti ca mine nu-i bai, doar lasa-ma in pace.

…………si din nou simt ca apartin altor timpuri si altor locuri……

Anunțuri

3 răspunsuri so far »

  1. 1

    UnLazy said,

    nici nu ai idee , sau poate ai… ca ai vazut si tu . toti mai multi oameni spun ca nu s-au nascut in timpul in care trebuie

  2. 2

    Ioana_du said,

    …..ceea ce e destul de grav…… Spune multe, si niciuna tocmai placuta.
    Mai ramane de vazut de avem de gand sa facem noi astia care ne simtim dezradacinati.

  3. 3

    UnLazy said,

    din cate vad eu … nimic .
    cel putin la scara larga


Comment RSS · TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: